Alimentatia mediteraneana – o bucatarie savuroasa

Alimentatia mediteraneana poate fi considerata mai degraba o “bucatarie savuroasa” decat o bucatarie-ospat. Intr-un moment in care toti nutritionistii se pun de accord asupra unei recomandari: o alimentatie moderata cantitativ, variata, echilibrata si de calitate, nu putem sa trecem sub tacere binefacerile alimentatiei de tip mediteranean.

 

 

Caracteristicile alimentatiei mediteraneene

 

Aceasta alimentatie se caracterizeaza nu numai printr-un aport important de glucide complexe din cereale (grau, secara, faina de naut) insotit de diverse ingrediente precum usturoiul, ceapa, verdeata (patrunjel, busuioc, iarba-grasa), mirodenii (cimbrisor, rozmarin, dafin), dar si printr-un consum considerabil de legume, fructe, grasimi vegetale sub forma de ulei de masline si printr-un consum regulat, dar moderat, de vin.

 

Ce alimente se consuma?

 

Principalele alimente consumate in acest tip de alimentatie pot fi reprezentate printr-o “piramida alimentara mediteraneana” si sunt, in principal, urmatoarele:

-glucide complexe furnizate de cereale sub forma de paste, orez, paine (facuta dintr-un amestec de tipuri de faina)

-fibre alimentare si vitamine furnizate  de fructe si legume.

 

 

Glucidele complexe si fibrele alimentare din aceste alimente reprezinta, in medie, 44% din ratia alimentara cotidiana.

 

Lipidele aduse sub forma de acizi grasi saturati sunt furnizate de carne, peste si branzeturi, ele reprezentand in medie 7,5% din ratia alimentara cotidiana. Aceste substante sunt aduse si de acizii grasi polinesaturati (din seria Omega 6 si Omega 3: acidul linoleic si alfa-linoleic) si de acizii grasi mononesaturati (acid oleic-furnizat de uleiul de masline). Uleiul de masline este un produs complex a carui importanta nu rezida numai in bogatia de acizi grasi mononesaturati, ci si in prezenta fitosterolului, a carotenoidelor, a tocoferolilor si a antioxidantilor fenolici care reduc actiunea radicalilor liberi.

 

 

Proteinele, aduse in principal de carnea de pasare si peste gras, bogate in acizi grasi polinesaturati.

 

Vinul, indeosebi vinul rosu, bogat in tannin si polifenoli, care sunt substante antioxidante (consumul mediu de vin al locuitorilor Cretei este de 200-250 ml pe zi)

 

Sfaturi dietetice:

In mod logic, si fara sa prezinte nici un pericol, se recomanda, pentru a preveni afectiunile cardiovasculare, sa se respecte urmatoarele reguli dietetice:

-reducerea aportului de alimente bogate in acizi grasi saturati

– reducerea aportului de alimente bogate in cholesterol

-echilibrarea surselor de lipide vizibile, favorizand uleiurile: de rapita si masline (pentru acizii grasi polinesaturati-acid linoleic) si de floarea-soarelui si de soia (pentru acizii grasi polinesaturati-acid alfa-linoleic)

-cresterea consumului de alimente de origine vegetala, variind: legume, usturoi, ceapa, fructe, cereale integrale, fructe oleaginoase (nuci, alune, migdale)

-cresterea consumului de peste gras si slab, evitand pestele de crescatorie, al carui continut in lipide este ridicat (datorita fainei cu care este hranit), in caz contrar existand riscul unui dezechilibru in Omega 3 si Omega 6.



loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *